• Tipăriți
  • Preferințe
Nu este nevoie să spui ”Nu” cafelei, chiar și după cină.

Bucurându-te de o cafea după cină, te delectezi cu cea de-a cincea ceașcă din zi sau una înainte de somnul de după amiază. Acum nu mai este nevoie să spunem “Mulțumesc, dar nu pot să servesc o cafea la această oră.”

Sunt multe situații când ai putea prefera cafeaua decofeininzată. Depinde de stilul tău de viață, de obiceiuri și de modul în care corpul tău reacționează la conținutul alcalin din boabele de cafea.

În doze normale, cofeina acționează ca un stimulent, ajută la reducerea oboselii și vă ține în alertă.
De câtă cofeină este nevoie pe zi?

Oamenii de știință sunt de acord că doza zilnică de cafeină este de 4-5mg pe kilogram de greutate corporală, asta însemnând că un om cu o greutate de 70kg poate lua 315mg. Site-ul web The Coffee and Health vorbește de 400mg sau echivalentul a 5 cafele pe zi, ca un consum moderat de cafeină.

Pentru a avea o idee despre ceea ce înseamnă asta în termeni de dozaj, o ceașcă de espresso sau o cafea preparată într-un ibric mocha pot conține între 35 și 100 mg de cofeină, în timp ce un cappuccino conține 70-80 mg. (Sursa: Coffee and Health).

Decofeinizarea este realizată prin îndepărtarea completă a acestei substanțe din bobul de cafea înainte de prăjire. Conform legii, cofeina reziduală maximă din cafeaua verde nu trebuie să depășească 0.1%.

Metode de decofeinizare

Oamenii au căutat de o lungă perioadă de timp, modalități de eliminare a cofeinei din boabe. În secolul al 20-lea (1902-1905), Ludwig Raselius a avut ideea de ”rupere” prin utilizarea aburului, ce face ca boabele de cafea să fie poroase, dezvoltând primul sistem de extracție alcaloid utilizând solvenți organici.

De atunci, tehnicile de decafeinizare au evoluat. Astăzi, cofeina poate fi extrasă cu ajutorul a trei procese, toate acestea fiind efectuate pe cafeaua verde, care nu a fost încă prăjită: solvenți organici (diclormetan sau etil acetat), apă și dioxid de carbon (CO2 în stare lichidă sau supercritică).

Nici una dintre metodele de decafeinizare legal aprobate în prezent ce se află în uz pot fi considerate dăunătoare pentru sănătate, dar rezultatul din cupă poate varia, în funcție de tehnica utilizată.

Utilizând dioxid de carbon pentru decofeinizare păstrează aroma cafelei.
Aroma unei cafele decofeinizate bune

Spre deosebire de celelalte două metode de decofeinizare, care elimină cofeina dar, de asemenea și o parte din aromă, procesul de folosire a dioxidului de carbon — care este aceeași substanță folosită pentru băuturile acidulate (e.x., apa minerală și băuturile răcoritoare) — face posibilă menținerea calităților aromatice ale cafelei. Metoda Lavazza bazată pe utilizarea dioxidului de carbon în faza sa supercritică.

În timpul primei părți a procesului, boabele sunt înmuiate cu abur și/sau apă până ajung la nivelul de umiditate de 30-50%. Apoi ele sunt plasate într-un cilindru de extracție, în contact cu un gaz într-o condiție “supercritică”. Această condiție este realizată când temperatura și presiunea care se ating sunt astfel încât gazul dobândește caracteristicile atât ale gazului cât și ale lichidului. De aceea, ea difuzează ca un gaz, care are proprietățile unui solvent lichid și poate extrage selectiv cofeina. Dioxidul de carbon este apoi separat din alcaloid prin apă, depresurizat și reutilizat. Odată decoifenizate, boabele trec print-o a doua fază: ele sunt uscate și procesul de decofeinizare este complet.

Pentru a păstra în întregime profilul senzorial al cafelei, Lavazza folosește această metodă la uzina Pozzilli, dedicată în exclusivitate decofeinizării cafelei verzi.