Puteți găsi cafeaua noastră în următoarele restaurante:

D’O, noul D’O (Cornaredo) și Oldani Cafè (aeroportul Malpensa). 

Numele Davide Oldani este legat în mod inextricabil de bucătăria pop, pentru inventarea căreia este renumit.

În 2003, și-a deschis restaurantul D’O în orașul său natal, Cornaredo, în provincia Milano.

După un an de activitate, cele mai importante ghiduri gastronomice l-au inclus alături de cei mai importanți chefi din bucătăria italiană.

Înainte de a deschide D’O, experiențele sale l-au adus alături de Gualtiero Marchesi, Albert Roux, Alain Ducasse și Pierre Hermé.    

În decembrie 2008, a primit medalia Ambrogino d’oro din partea orașului Milano.

În noiembrie 2013, a fost invitat la Harvard, spre a-și descrie experiența de antreprenor, în urma publicării poveștii restaurantului său în Harvard Business Review: experții în economie ai universității consideră că abordarea sa și organizarea muncii se aplică în numeroase categorii, nu doar în ceea ce privește restaurantele.

În mai 2014 a luat ființă Davide Oldani Cafè, o cafenea care s-a deschis în noua zonă Piazza del Lusso a aeroportului Malpensa din Milano.

În 2015, a susținut o prelegere la HEC Business School din Paris, a fost numit ambasador EXPO 2015 și a participat la Forumul Mondial de Afaceri din Milano, în calitate de vorbitor.

A publicat „Cuoco andata e ritorno” (Un chef cu du-te vino; 2008), „La mia cucina pop, L’arte di caramellare i sogni” (Bucătăria mea pop, Arta caramelizării visurilor; 2009), POP, „La nuova grande cucina italiana” (POP, Noua și măreața bucătărie italiană; 2010), „Il giusto e il gusto” (Bun și gustos; 2012), „Storie di sport e cucina” (Povești din sport și din bucătărie; 2013), „CheFacile” (Atât de simplu; 2013), „Pop Food” (2015), „D’O eat better” (2016).

Colaborează de 16 ani la revista lunară „La Cucina Italiana” (Bucătăria italiană). În fiecare săptămână, scrie un articol despre bucătăria pop și sport, pentru revista Sport Week și contribuie la blogul „Chiacchierando con Gusto” (Vorbind despre gust), care aparține de IoDonna, suplimentul pentru femei al revistei Corriere della Sera.

În 2016, a lansat un restaurant în Manila și altul în Singapore, deschizând, de asemenea, noul D’O, o versiune mai evoluată a predecesorului său, care i-a permis să creeze o bucătărie „mai măreață”, demnă de a fi comparată cu orice altă bucătărie din Italia sau din regiuni mai îndepărtate. În vara aceluiași an, a fost numit Ambasador gastronomic și al sportului de către CONI (Comitetul Olimpic Italian), precum și chef al echipei italiene de la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.

Munca sa de designer, născută din observarea zilnică a oaspeților, reflectă activitatea sa de bucătar: mesele, scaunele, farfuriile, tacâmurile și paharele sunt toate de inspirație POP, fiind simple, funcționale și elegante.

Brandurile create pentru designurile sale sunt: „IDish” – „assiette D’O” – „H2D’O”. Noile formate sunt: „FOO’D” – „Davide Oldani Cafè” – „CucinaPOP”.

Studiul și colaborarea alături de cei mai renumiți chefi din Italia și Europa, precum Gualtiero Marchesi, Albert Roux, Alain Ducasse și Pierre Hermé, i-au stimulat pasiunea și creativitatea în bucătărie.

Culegând câteva mici secrete de la fiecare dintre profesorii săi, Oldani a reușit să creeze o filosofie proprie: bucătăria pop. Un mod economic de a găti, care este plin de savoare, potrivit pentru a evidenția valoarea celor mai naturale gusturi ale tradiției noastre, apreciindu-le însă excelența dintr-o perspectivă diferită.

Davide Oldani a dezvăluit faptul că, de fapt, Gualtiero Marchesi a fost cel care l-a impulsionat pentru prima dată să înțeleagă într-un anumit mod profesia, în timp ce Albert Roux l-a făcut să perceapă importanța și delicatețea bucătăriei franțuzești.

Un alt profesor important al lui Oldani a fost Alain Ducasse, care i-a arătat aspectul managerial ce însoțește profesia de chef, în timp ce Pierre Hermé i-a revelat secretul final: importanța patiseriei în bucătăria franceză.

Conceptul central al bucătăriei POP a lui Oldani rezidă în folosirea unor materiale de calitate înaltă , asociate cu o tehnică excepțională, în dorința de a evidenția cât mai bine gusturile pe care toată lumea le cunoaște, însă pe care nimeni nu le-a degustat, de fapt, în profunzime.

„Un mod de a-i apropia chiar și pe cei mai sceptici dintre noi de lumea gastronomiei, fără însă a părea prea exclusivi.”