Europenii din nord sunt obișnuiți să bea cantități mari de cafea, deși într-o formă mai diluată. Finlandezii se laudă cu cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor, cu o preferință pentru amestecuri nu foarte prăjite.

În Europa Centrală, de exemplu în Germania, Austria și Olanda, se preferă o prăjire medie.

Francezii, spaniolii și italienii apreciază cafeaua foarte prăjită (dark roast) și, surprinzător, beau mai puțină cafea decât scandinavii.

Chiar și în Marea Britanie există o lungă tradiție a cafelei: primele cafenele s-au deschis aici la mijlocul secolului al 17-lea, dar în ele se servea și ceai. Inițial, ceaiul era foarte scump și era o prerogativă a claselor superioare. Doar spre sfârșitul secolului al 18-lea, odată cu scăderea impozitelor, ceaiul a devenit accesibil chiar și clasei mijlocii și proletariatului.

Chiar și astăzi, în Marea Britanie ceaiul se bucură de o apreciere mai mare decât cafeaua, fiind onorat și prin tradiția ceaiului de după-amiază („ora ceaiului”). Acest lucru, probabil, provine din faptul că familia regală a manifestat întotdeauna o predilecție specială pentru ceai. Dar se pare că lucrurile se schimbă, chiar și în Marea Britanie.

Un articol din ziarul London Evening Standard, din data de 28 iunie 2012, a citat un studiu conform căruia 45% dintre britanici ar atribui un statut social mai ridicat cafelei decât ceaiului. 70% din respondenții cu venituri mai mari au susținut că preferă cafeaua.

Cu toate acestea, în Marea Britanie, cafeaua încă mai are un drum lung de parcurs: britanicii consumă doar 2,3 kg de cafea pe cap de locuitor, pe an. Puțin peste o treime din consumul pe cap de locuitor al Germaniei.

Italia este țara cafelei prin excelență: aici espresso-ul este aproape sacru. Dacă comandați pur și simplu o „cafea” în Italia, vi se va aduce un espresso.

Espresso-ul este băut pe tot parcursul zilei, în câteva secunde, ca o scurtă pauză. De obicei, la tejgheaua barului.

Un espresso adevărat, de fapt, este băut din două sau trei înghițituri. Cei care au nevoie de mai multă cofeină vor comanda o cafea dublă, adică un espresso dublu. În Italia, cappuccino-ul este în mod tradițional băut doar la micul dejun, de obicei însoțit de un produs de patiserie, de ex. un corn. Laptele din cappuccino este considerat parte a mesei. Prin urmare, consumul său este evitat în restul zilei, deoarece este prea sățios.

Italienii beau espresso la prânz, la cină și chiar și noaptea târziu. Pentru a-și satisface dragostea de cafea, italienii consumă, în medie, aproximativ 5,6 kg pe cap de locuitor, pe an.

Germanii au, de asemenea, o relație foarte intensă cu cafea, deși cultura germană a cafelei nu este la fel de dezvoltată ca în Italia. Toată lumea bea cafeaua așa cum îi place: în orice moment al zilei, tare sau slabă, cu sau fără zahăr sau lapte, de la un automat sau de la un espressor de ultimă generație.

Într-un an, germanii beau aproximativ 6,7 kg de cafea pe cap de locuitor: 160 de litri pe an, adică aproximativ patru cești pe zi. Având în vedere că primele mașini de cafea ca capsule au apărut pe piață în 2001, cafeaua preparată în porții unice a cucerit și Germania. De atunci, atât la birou, cât și acasă, mulți au trecut la espressoarele cu capsule, care prepară o cafea proaspătă și excelentă, mulțumitoare chiar și pentru cele mai pretențioase persoane.

În Olanda, consumul de cafea este similar cu cel din Germania: aproximativ 6 kg pe cap de locuitor, pe an. În timpul zilei, olandezii beau o cantitate mare de cafea: de dimineață, pentru a începe bine ziua, între 10:00 și 11:00 la „koffietijd” („pauza de cafea”), în timpul zilei pentru se auto-impulsiona, precum și în momentele de socializare de la serviciu. Seara, după cină, olandezii beau adesea cafea în stil american.

Din când în când, se mai răsfață cu un latte sau latte macchiato, care în Olanda este numit „Koffie verkeerd”, sau „cafea pe dos” – o descriere plastică a aspectului său: în loc de cafea cu o picătură de lapte, avem lapte cu o picătură de cafea. Această băutură este servită în pahare relativ mici și este complet diferită de café au lait-ul francez.

Nicio altă țară nu este la fel de bine cunoscută ca Franța pentru „savoir vivre” – arta de a trăi, care, adăugată pasiunii pentru cafea, reprezintă o caracteristică importantă a culturii franceze. Cu un consum mediu anual de 5,6 kg pe cap de locuitor, țara dragostei și a Turnului Eiffel este poziționată în intervalul mijlociu al consumului de cafea, când vine vorba de comparația între Vechiul și Noul Continent.

Cafeaua este savurată în principal acasă, fiind pregătită cu cafetiere sau cu prese franceze (filtre cu piston), o invenție 100% franceză din jurul anului 1900.

În ciuda preferinței pentru consumul în intimitate, cafenelele sunt larg frecventate și au o tradiție îndelungată în Franța. De obicei, la cafenele se bea café au lait, alături de un corn sau „toast franțuzesc”: pâine prăjită acoperită cu câteva linguri de gem. café au lait-ul franțuzesc este format din cafea la filtru foarte tare și fierbinte și lapte (deseori spumă de lapte) – în proporții egale. Café au lait-ul perfect se face prin turnarea simultană a laptelui și a cafelei într-un castron mare, denumit „bol”.

În timpul zilei, francezii adoră să-și desfete papilele gustative cu un espresso („petit noir”) sau o cafea neagră („café noir”) uneori diluată cu apă, cunoscută sub numele de „cafea lungă”.

De multe ori, după cină, este comandată o cafea neagră cu adaos de coniac. Café Granit, o cafea dulce și tare cu lichior Moka, este, de asemenea, foarte apreciată.

Americanilor le place cafeaua. De la restaurante la gogoșerii, vi se va reumple ceașca doar făcând un semn din cap.

În marile orașe americane, se află mai multe cafenele decât oriunde altundeva în lume. Acestea oferă o selecție bogată de cafele: cu lapte, cafea rece, cappuccino, cu vanilie, și mai multe gusturi și arome decât ar putea cineva să-și imagineze vreodată.

În ciuda acestui fapt, consumul anual de cafea pe cap de locuitor este foarte scăzut: cu aproximativ 4 kg mai mic decât media țărilor de pe celălalt țărm al Atlanticului.

O explicație posibilă poate fi faptul că americanii nu dedică prea mult timp micului dejun sau că au tendința de a prefera calitatea în dauna cantității.

Din ce în ce mai multe cafenele își răsfață clienții cu amestecuri tot mai fine. În plus, în ultimii ani s-a constatat o creștere a consumului de cafea în porții unice și a vânzărilor de cafetiere cu capsule.

În America, la fel ca și în Italia, consumul de cafea a devenit un obicei foarte plăcut și indispensabil de fiecare zi.